Protestul din Rom├ónia face ├«nconjurul lumii. Le Monde: Tabloul aminte┼čte de evenimentele din decembrie 1989

Associated Press scrie despre un protest antiguvernamental “uria┼č” al expa┼úilor rom├óni – unii dintre ei veni┼úi cu ma┼čina din cel─âlalt cap─ât al Europei, furio┼či pe modul ├«n care Rom├ónia este guvernat─â. Mul┼úi more | mai mult ┬╗

Statul va confisca banii trimi┼či ├«n ┼úar─â de rom├ónii din diaspora, dac─â nu sunt ├«nso┼úi┼úi de documente justificative

Guvernul a aprobat ├«n ┼čedin┼úa de s─âpt─âm├óna trecut─â un proiect de lege ini┼úiat de Oficiul Na┼úional de Prevenire ┼či Combatere a Sp─âl─ârii Banilor (ONPCSB), prin care orice sum─â mai mare de 2.000 more | mai mult ┬╗

Deschide.md : Ucraina ┼či Rom├ónia vor introduce trenuri pe ruta Cern─âu┼úi-Suceava la ├«nceputul lui 2019

Ucraina ┼či Rom├ónia au convenit s─â introduc─â dou─â perechi de trenuri pe ruta Cern─âu┼úi-Suceava la ├«nceputul anului 2019, informeaz─â Bucpress.eu De asemenea, p─âr┼úile au c─âzut de acord asupra necesit─â┼úii de a organiza more | mai mult ┬╗

PSD, atac f─âr─â precedent la Diaspora! Rom├ónii din str─âin─âtate care trimit peste 1.000 de euro rudelor de acas─â, viza┼úi de Oficiul pentru Sp─âlarea Banilor! PSD vrea s─â ┼čtie toate detaliile fiec─ârei tranzac┼úii!

PSD, atac f─âr─â precedent la Diaspora! Rom├ónii din str─âin─âtate care trimit peste 1.000 de euro rudelor de acas─â, viza┼úi de Oficiul pentru Sp─âlarea Banilor! PSD vrea s─â ┼čtie toate detaliile fiec─ârei tranzac┼úii! more | mai mult ┬╗

Cum a numarat ministrul Intotero ca sunt 10 milioane de romani in afara tarii si unde traiesc ei

Ministrul Natalia-Elena Intotero a facut in ultima vreme, mai multe declaratii in care s-a referit la cei “10 milioane de romani din afara tarii”. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul pentru Romanii de Pretutindeni more | mai mult ┬╗

Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, cfiră care plasează România pe locul doi în lume, după more | mai mult »

Cursele aeriene Cern─âu╚Ťi ÔÇô Bergamo ╚Öi Cern─âu╚Ťi ÔÇô Antalia, vor fi reluate

La Cern─âu╚Ťi vor fi relansate zborurile┬ádirecte de tip regular ╚Öi┬ácharter spre┬áItalia ╚Ťi Turcia. Cursele aeriene┬ápe destina╚Ťia Cern─âu╚Ťi ÔÇô Bergamo ╚Öi Cern─âu╚Ťi ÔÇô Antalia vor fi reluate la 27 aprilie ╚Öi respectiv 26 more | mai mult ┬╗

Andi Radiu, jurnalist român în Italia: Majoritatea românilor din strainatate, nu vor completa formularul de rezidenta fiscala, vor plati amenda de 100 de lei. Defapt asta si doreste sistemul

Andi Radiu ,┬á jurnalist rom├ón ├«n Italia: Nu ╚Ötiu c├ót s-a ├«n╚Ťeles treaba asta cu stabilirea reziden╚Ťei fiscale ╚Öi cu plata amenzii de 100 de lei ├«n cazul necomplet─ârii acelui chestionar…dar, cu more | mai mult ┬╗

Paris, Roma, Londra, Birmingham, Milano, D├╝sseldorf, Berlin, Amsterdam, Oslo, mul╚Ťumim!

Ramona Ursu :┬á Paris, Roma, Londra, Birmingham, Milano, D├╝sseldorf, Berlin, Amsterdam, Oslo, mul╚Ťumim! (Foto: Gianina Fiordean, Loredana Ivanov, Camelia Nemes, Sorina Stallard, Catalin Lazar, C─ât─âlin Ani╚Ťescu, Ovidiu, Alex Glod, Daniel Solheim) more | mai mult ┬╗

ANAF public─â un ghid pentru rom├ónii care pleac─â din ╚Ťar─â. Din ianuarie, ace╚Ötia risc─â s─â fie amenda╚Ťi dac─â nu anun╚Ť─â Fiscul

Rom├ónii care inten╚Ťioneaz─â s─â plece din ╚Ťar─â pentru mai mult de ╚Öase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, s─â fie amenda╚Ťi dac─â nu notific─â Fiscul ├«n prealabil. Notificarea more | mai mult ┬╗

Românii au trimis 40 de milioane euro prin TransferGo în primele zece luni ale anului

Rom├ónii au trimis 40 de milioane de euro ├«n primele zele luni ale anului prin compania britanic─â de transfer interna╚Ťional de bani online TransferGo, de trei ori mai mul╚Ťi fa╚Ť─â de aceea╚Öi more | mai mult ┬╗

Peste 70% dintre rom├ónii de peste hotare doresc s─â se ├«ntoarc─â ├«n ╚Ťar─â ├«n urm─âtorii cinci ani, ├«ns─â trebuie s─â g─âseasc─â ├«n Rom├ónia condi╚Ťiile necesare, a declarat, mar╚Ťi, ministrul pentru Mediul de more | mai mult ┬╗

Peste 200 de români părăsesc ţara în fiecare zi

6 milioane de rom├óni locuiesc pe teritorii ale ┼ú─ârilor din ├«ntreaga lume 14.000 de medici rom├óni lucreaz─â ├«n afara ┼ú─ârii┬áSpania ┼či Italia g─âzduiesc cei mai mul┼úi rom├óni. 17% din popula┼úia Rom├óniei a more | mai mult ┬╗

Ai no┼čtri emigreaz─â pe rupte

Conform unor statistici ├«ntocmite de exper╚Ťi ONU anul trecut, Rom├ónia se afl─â pe locul al doilea ├«n lume ├«n ceea ce prive╚Öte migra╚Ťia. Concret, ├«ntre 2000 ╚Öi 2015, num─ârul rom├ónilor pleca╚Ťi ├«n more | mai mult ┬╗

Romanii care NU au anuntat autoritatile fiscale ca lucreaza in strainatate, risca amenzi usturatoare

Rom├ónii care inten╚Ťioneaz─â s─â plece din ╚Ťar─â pentru mai mult de ╚Öase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, s─â fie amenda╚Ťi dac─â nu notific─â Fiscul ├«n prealabil. Schimbarea more | mai mult ┬╗

Rom├ónii care pleac─â mult din ╚Ťar─â f─âr─â s─â anun╚Ťe Fiscul risc─â s─â fie amenda╚Ťi

Rom├ónii care inten╚Ťioneaz─â s─â plece din ╚Ťar─â pentru mai mult de ╚Öase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, s─â fie amenda╚Ťi dac─â nu notific─â Fiscul ├«n prealabil, anun╚Ť─â more | mai mult ┬╗

Proiectul care întoarce românii acasă

Antreprenorii din ┼úar─â se implic─â ├«n repatrierea rom├ónilor cu idei. Vor s─â-i conving─â pe rom├ónii din diaspora s─â revin─â ├«n ┼úar─â pentru a deschide aici afaceri ┼či s─â contribuie astfel la dezvoltarea more | mai mult ┬╗

Sondaj important pentru românii din Diaspora

Locuie╚Öti ├«n str─âin─âtate? Completeaz─â sondajul dedicat rom├ónilor din afara grani╚Ťelor┬á╚Öi ajut─â-ne s─â┬á├«ntelegem mai bine atitudinile voastre┬áfa╚Ť─â de Rom├ónia. Lideri din business-ul privat rom├ónesc au decis s─â in╚Ťieze o schimbare care s─â duc─â more | mai mult ┬╗

ANUNT EXTREM DE IMPORTANT DE LA FISC: INCEP AMENZILE PENTRU ROMANII CARE MUNCESC IN STRAINATATE!

Fiscul roman a facut un anunt extrem de important pentru toti rom├ónii din str─âin─âtate. Milioanele de rom├óni care c├ó┼čtig─â bani ├«n afara ┼ú─ârii, dar ╚Öi cei care stau ├«n Rom├ónia dar au more | mai mult ┬╗

În ultimii 7 ani, în străinătate s-au născut, in medie, 21.000 de români pe an

Institutul National de Statistica a transmis miercuri HotNews datele privind numarul nou-nascutilor vii in strainatate in perioada 2007-2015. Graficul cu aceste date il aveti mai jos. De mentionat este ca desi anul more | mai mult ┬╗

 

Category Archives: Stiri

Cotidianul elve┼úian de limb─â german─â ÔÇ×Neue Z├╝rcher ZeitungÔÇť : Biserica Ortodox─â Rom├ón─â, desfiin┼úat─â ├«ntr-un important cotidian european ÔÇ×┼×i ├«n fascism, dar ┼či ├«n comunism, a fost mereu ├«n slujba puteriiÔÇť

Analiza publicat─â ├«n ÔÇ×Neue Z├╝rcher ZeitungÔÇť, unul dintre cele mai respectate cotidiene de limba german─â din Europa, este intitulat─â “┼×i ├«n fascism, dar ┼či ├«n comunism, Biserica Ortodox─â a Rom├óniei a fost mereu ├«n slujba puteriiÔÇť ┼či este semnat─â de Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-european─â la Universitatea din Viena.

Red─âm, ├«n traducere, articolul publicat ├«n ÔÇ×Neue Z├╝rcher ZeitungÔÇť:

ÔÇ×┬źDa┼úi Cezarului ce-i al Cezarului┬╗, a spus Iisus. ┼×i a mai zis: ┬ź├Ämp─âr─â┼úia mea nu este din aceast─â lume┬╗. Biserica Ortodox─â Rom├ón─â nu a luat niciodat─â aceste cuvinte ├«n sens literal. Apropierea sa de putere ┼či ├«nclina┼úia spre corup┼úie i-au adus bog─â┼úii f─âr─â precedent. Orice dezbatere ├«n privin┼úa trecutului este str─âin─â de ea.

├Än 1989, c├ónd dictatorul Nicolae Ceau┼čescu a fost ├«nl─âturat de la putere, Biserica Ortodox─â Rom├ón─â (BOR) n-a fost de partea demonstran┼úilor. Spre deosebire de Bisericile Catolic─â ┼či Protestant─â, a r─âmas loial─â regimului. Patriarhul de atunci, Teoctist, a trebuit s─â se retrag─â din spa┼úiul public dup─â ce f─âcuse o declara┼úie de loialitate ├«n ultimele zile ale regimului dictatorial. Dar dup─â 112 zile, a revenit ├«n via┼úa public─â ┼či a colaborat cu cei care au ajuns la putere dup─â comunism.

Episodul e simptomatic pentru ┼úara cu cea mai mare majoritate ortodox─â din UE. BOR caut─â s─â r─âm├ón─â aproape de puterea de stat ┼či o legitimizeaz─â ├«n schimbul unui suport financiar masiv. Ca ┼či ├«n alte ┼ú─âri ortodoxe, BOR a umplut golul de identitate l─âsat ├«n urm─â de comunism.

Tot ca ├«n alte ┼ú─âri ortodoxe, BOR continu─â o tradi┼úie autoritarist─â cu un puternic impact anti-occidental. ├Än secolul XX, BOR a fost loial─â celor trei dictaturi care au marcat Rom├ónia: a regelui (1938-1940), a armatei (1940-44) ┼či a comuni┼čtilor (1944-89). ├Äntre cele dou─â r─âzboaie mondiale, mul┼úi clerici au sus┼úinut cu entuziasm mi┼čcarea legionar─â, adic─â fascismul rom├ónesc. ├Än 1938, patriarhul Miron Cristea, ├«n calitate de prim-ministru, a legitimizat eliminarea statului constitu┼úional ┼či ├«nfiin┼úarea unei dictaturi regale, care a adoptat m─âsuri antisemite.

Ortodoxia a profitat din plin de comunism: cu sprijinul patriarhului BOR, Biserica Greco-Catolic─â din Transilvania a fost distrus─â ┼či i s-au expropriat bunurile.

Dup─â ’89, BOR a fost ├«mpotriva restituirii propriet─â┼úilor confiscate de comuni┼čti, pentru c─â ea ├«ns─â┼či era principalul beneficiar/profitor al acestor confisc─âri. Bog─â┼úia curent─â a BOR provine ├«n mare m─âsur─â din propriet─â┼úile confiscate de la alte culte religioase. Mul┼úi clerici au colaborat cu Securitatea comunist─â ┼či BOR a fost un instrument al puterii comuni┼čtilor. Un singur cleric a m─ârturisit dup─â 1989 c─â a colaborat cu Securitatea.

Dup─â 1989, nimic nu s-a schimbat. BOR ├«nc─â nu s-a ocupat de trecutul ei. Arhivele sale sunt efectiv ├«nchise. Cercetarea critic─â este nedorit─â. Un cercet─âtor care a dezv─âluit implicarea lui Teoctist ├«ntr-un pogrom ├«nfior─âtor petrecut ├«n 1941 ├«n Rom├ónia ┼či-a pierdut locul de munc─â la arhivele statului. Despre trecutul fascist al multor duhovnici cu influen┼ú─â din Rom├ónia putem doar s─â specul─âm.

BOR are o reputa┼úie foarte bun─â ├«n Rom├ónia. Conform sondajelor sociologice, Rom├ónia este printre cele mai credincioase ┼ú─âri din Europa. BOR profit─â de acest avantaj pentru a-┼či ├«nt─âri pozi┼úia. Campaniile electorale nici nu pot fi imaginate f─âr─â interven┼úia bisericii. ├Än 2014, mul┼úi clerici s-au pronun┼úat ├«mpotriva pre┼čedintelui actual, Klaus Iohannis. ┼×i-au justificat opiniile cu argumentul c─â pre┼čedintele este luteran.

Chiar ┼či un guvern laic (lucru rar ├«n Rom├ónia) trebuie s─â cedeze presiunilor BOR ┼či s─â le dea fonduri, adic─â s─â le suplimenteze bugetul. Majoritatea partidelor ├«ncearc─â s─â ajung─â ├«n rela┼úii bune cu BOR, dar niciunul nu a reu┼čit acest lucru la fel de bine ca PSD (partidul oligarhic postcomunist), care distruge ├«n aceste zile statul constitu┼úional ├«n Rom├ónia. PSD nu se mul┼úume┼čte doar s─â primeasc─â “o ploaie de bani” de la guvern, ci emite ┼či taxe ├«n folosul bisericii. BOR este unul din cei mai mari de┼úin─âtori de terenuri din Rom├ónia ┼či una din cele mai importante societ─â┼úi comerciale. Puterea sa economic─â este foarte mare. Pu┼úini ├«┼či permit o critic─â fundamental─â a bisericii. Mai ales ├«n provincie, colaborarea dintre biseric─â ┼či stat este foarte puternic─â.

├Än ultimii ani, BOR a avut un parcurs tot mai autoritarist. ├Än 2017, patriarhii de la Bucure┼čti ┼či Moscova s-au vizitat reciproc, ni┼čte vizite foarte pompoase. Acest lucru a fost uimitor, deoarece rom├ónii nu prea-i iubesc pe vecinii de la est. Guvernul rus se folose┼čte de ortodoxia din Rom├ónia ca de o p├órghie pentru a influen┼úa cea mai important─â ┼úar─â NATO de la Marea Neagr─â. Campaniile BOR sunt ├«n spiritul rus, adic─â pentru valori familiale ┼či ├«mpotriva homosexualit─â┼úii. Astfel, BOR contribuie la o atmosfer─â anti-occidental─â, pe care ┼či alte ┼ú─âri din Europa de Est o ├«ntre┼úin.

Dar BOR nu poate pretinde credibilitate ├«n acest sens. ├Än 2017, trei cunoscu┼úi clerici au trebuit s─â se retrag─â pentru c─â aveau rela┼úii homosexuale. Cazul episcopului de la Hu┼či a fost foarte mediatizat. Acesta a profitat ├«n mod evident de studen┼úii de la seminar. De-a lungul timpului, au ap─ârut multe scandaluri despre corup┼úia din BOR. Catedrala M├óntuirii Neamului este o cl─âdire imens─â din Bucure┼čti, pentru construc┼úia c─âreia se folosesc fonduri de stat, dar BOR apeleaz─â ┼či la dona┼úii de la credincio┼čii din aceast─â ┼úar─â foarte s─ârac─â. Numele ales pentru catedral─â (a M├óntuirii Neamului) aminte┼čte de sloganurile mi┼čc─ârii legionare fascist-ortodoxe din perioada interbelic─â.

Critica la adresa patriarhului Daniel a devenit mai puternică atunci când, după moartea a 64 de oameni în 2015, într-un incediu dintr-o discotecă, clericii au sugerat că dezastrul a avut drept cauză comportamentul păcătos al tinerilor morţi.

Biografia lui Daniel este o oglindă a istoriei BOR. Pe vremea când nimeni nu avea voie să părăsească ţara, el a predat, din 1980 în 1988, în Elveţia, la Institutul Ecumenic din Bossey.

Mentorul patriarhului Daniel a fost teologul conservativ-na┼úionalist Dumitru St─âniloae, care era foarte influent. ├Än perioada revolu┼úiei din 1989/90, patriarhul compromis a disp─ârut o scurt─â vreme ┼či, ├«n acea perioad─â, Daniel a condus de facto BOR. Dosarul de la securitate al lui Daniel a fost distrus, sau a┼ča se presupune. ├Än 1990, el apar┼úinea unui grup pentru re├«nnoirea ecleziastic─â, ├«n cadrul c─âruia vocile critice au fost suprimate. Ascensiunea spectaculoas─â a lui Daniel, ini┼úial la conducerea Mitropoliei Moldovei ┼či, ulterior, ├«n 2007, ca lider al Bisericii Ortodoxe Rom├óne, n-ar fi fi fost posibil─â f─âr─â ajutorul ┬źstatului subteran┬╗ din Rom├ónia.

BOR nu a contribuit cu nimic la democratizarea Rom├óniei de dup─â 1989. Incapacitatea ei de autocritic─â a f─âcut-o s─â r─âm├ón─â prizoniera propriului trecut. Tradi┼úia anti-occidental─â ┼či compromisurile morale ale BOR au f─âcut-o s─â fie o prad─â u┼čoar─â pentru Moscova. ├Än Rom├ónia, fantoma lui Ceau┼čescu a ├«nceput s─â b├óntuie din nou. Biserica este responsabil─â de acest lucruÔÇť.

PSD, atac f─âr─â precedent la Diaspora! Rom├ónii din str─âin─âtate care trimit peste 1.000 de euro rudelor de acas─â, viza┼úi de Oficiul pentru Sp─âlarea Banilor! PSD vrea s─â ┼čtie toate detaliile fiec─ârei tranzac┼úii!

PSD, atac f─âr─â precedent la Diaspora! Rom├ónii din str─âin─âtate care trimit peste 1.000 de euro rudelor de acas─â, viza┼úi de Oficiul pentru Sp─âlarea Banilor! PSD vrea s─â ┼čtie toate detaliile fiec─ârei tranzac┼úii! O institu┼úie a statului rom├ón vrea s─â ┼čtie toate datele tranzac┼úiilor care dep─â┼česc 1.000 de euro ├«ntre cet─â┼úenii rom├óni. Oficiul Na┼úional de Prevenire ┼či Combatere a Sp─âl─ârii Banilor (ONPCSB) a pus ├«n dezbatere public─â un proiect de lege care prevede c─â orice banc─â sau serviciu de transfer de bani are obliga┼úia s─â transmit─â ├«n maximum 3 zile raportul pentru orice remitere de bani mai mare de 1.000 de euro. Or, cele mai multe tranzac┼úii ├«ntre persoane fizice au loc ├«ntre rom├ónii din str─âin─âtate ┼či rudele de acas─â, definite drept remiten┼úe, dezv─âluie G4Media.ro.

Proiectul de lege promovat de Oficiu pe 31 ianuarie este ├«n dezbatere ├«ntre institu┼úiile statului pentru a fi asumat ┼či trimis ├«n Parlament spre dezbatere ┼či adoptare.

Dac─â proiectul de lege va fi votat ├«n forma propus─â de Oficiul pentru Sp─âlarea Banilor, b─âncile ┼či furnizorii de servicii precum Po┼čta Rom├ón─â, Western Union sau Money Gram vor avea obliga┼úia s─â raporteze la Oficiu datele despre orice tranzac┼úie care dep─â┼če┼čte echivalentul ├«n lei a 1.000 de euro.

Oficiul susţine că iniţiativa legislativă transpune noua legislaţie europeană în domeniul combaterii fenomenului de spălare a banilor, Directiva 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului UE.

Editorial Washington Post: Democratia, in pericol sa decada in Romania. Romanii cinstiti au nevoie de ajutor din partea guvernelor occidentale

Revolutia democratica ce a cuprins Europa Centrala dupa prabusirea Uniunii Sovietice este in pericol sa fie inversata. In ultimii ani, in Ungaria a inceput contruirea unei autocratii de facto, sub cochilia unor institutii democratice care au esuat. Polonia urmeaza acum acelasi curs. Uniunea Europeana pare incapabila sa opreasca aceste lucruri. Poate si din aceasta cauza, o a treia tara fosta comunista, Romania, se grabeste sa inverseze reformele anticoruptie adoptate sub presiunea Bruxelles-ului, scrie cotidianul Washington Post intr-un editorial intitulat “Democracy threatens to backslide in Romania” – “Democratia risca sa decada in Romania”.

“Romanii cinstiti au nevoie de ajutor din partea guvernelor occidentale. Ambasada Statelor Unite la Bucuresti s-a exprimat clar in favoarea statului de drept, la fel si sapte ambasadori ai unor tari membre UE. Dar Parlamentul Romaniei ar trebui sa auda asta direct de la lideri precum Angela Merkel sa Donald Trump. Nu este inca prea tarziu pentru a opri decaderea┬á democratiei in Europa Centrala, dar acest lucru va necesita o actiune urgenta si concertata la cele mai inalt nivel”, este concluzia editorialului publicat de Washington Post.

One of the biggest beneficiaries would be the PSDÔÇÖs most powerful figure, Liviu Dragnea, who has been convicted of vote-rigging and is under investigation for other crimes, including the misuse of $25 million in E.U. funds. The big loser is Laura Codruta Kovesi, the courageous head of the anti-corruption authority; the word in Bucharest is that the government will follow up its ÔÇťreformsÔÇŁ by seeking her dismissal.

Fortunately, there is significant resistance from Romanians to this corrupt counterrevolution. President Klaus Iohannis has been strongly critical of the legislation passed last week. He can slow it down, though not ultimately block it, by returning it to Parliament, and he can prevent the dismissal of Ms. Kovesi. RomaniaÔÇÖs supreme court has already asked the Constitutional Court to nullify the new laws. Perhaps most importantly, tens of thousands of Romanians have taken to the streets of major cities in recent weeks to protest what is being called a ÔÇťparliamentary coup.ÔÇŁ

Publicatia americana aminteste ca, saptamana trecuta, Parlamentul Romaniei a adoptat, dupa o dezbatere slaba, trei noi legi care risca sa reduca puterile Directiei Nationale Anticoruptie si sa compromita independenta judecatorilor si a procurorilor. Atacul asupra Directiei Nationale Anticoruptie este deosebit de important, deoarece a fost responsabil pentru sute de urmariri penale ale inaltilor functionari si demnitari romani in ultimul deceniu, inclusiv 72 de membri ai Parlamentului.

The New York Times: Rom├ónia se preg─âte┼čte pentru decizia lui Iohannis privind legile justi┼úiei

Protestatarii ┼či politicienii din Rom├ónia – ┼úar─â care s-a luptat mult timp cu corup┼úia – se preg─âtesc pentru o perioad─â tensionat─â ├«n luna ianuarie.

├Än urm─â cu aproape un an, sute de mii de oameni au ie┼čit ├«n strad─â pentru a se opune m─âsurilor guvernamentale de relaxare a luptei ├«mpotriva corup┼úie, scrie The New York Times.

Publica┼úia scrie pe larg despre legile justi┼úiei adoptate recent de Parlamentul rom├ón ┼či noteaz─â c─â pre┼čedintele Klaus Iohannis este a┼čteptat s─â retrimit─â legislativului aceste legi.

“Romania, which joined the European Union in 2007, has long struggled with corruption, but in recent years it has made strides to hold politicians and others to account. In November, anticorruption prosecutors froze personal assets worth more than $30 million belonging to Liviu Dragnea, the leader of RomaniaÔÇÖs governing Social Democrat Party and president of the lower house of Parliament.

Mr. Dragnea, who is already serving a two-year suspended sentence for electoral fraud, is under investigation for misuse of state money, including European Union funds. “

De asemenea, conform News.ro, The New York Times aminte┼čte ┼či despre modific─ârile la Codurile penale, dar ┼či despre problemele penale ale liderului PSD, Liviu Dragnea.

├Än Europa de Est, valorile liberale au fost amenin┼úate ├«n 2017, guvernele din ┼ú─âri precum Ungaria, Polonia ┼či Rom├ónia adopt├ónd m─âsuri menite s─â ├«mpiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticorup┼úie, libertatea presei ┼či statul de drept, scrie The New York Times.

Dragnea a reusit sa aduca din nou coruptia din Romania in presa lumii, care scrie despre adevarata putere a sefului PSD si de ce nu suntem in Schengen

Romanian ruling party leader investigated over ‘criminal group’. BUCHAREST (Reuters) – Romanian anti-corruption prosecutors opened an investigation on Monday into the leader of the ruling Social Democrat Party, Liviu Dragnea, on suspicion of forming a ÔÇťcriminal groupÔÇŁ to siphon off cash from state projects, some of them EU-funded.

Dragnea, currently on trial in a separate abuse-of-office case, told reporters he rejected the new charges. Opposition parties called on him to resign as parliament speaker pending the criminal inquiry.

Prosecutors said Dragnea was suspected of forming ÔÇťan organized criminal groupÔÇŁ that included public servants and businesspeople in 2001. They said there were suspicions the group was still active.

The investigation focused on road construction firm Tel Drum SA, formerly controlled by the county council of the southern Teleorman region, a body that Dragnea headed until 2012, prosecutors said.

Dragnea and eight other people conspired to privatize the company through intermediaries, so that it came under ÔÇťthe influence and control of the suspect Liviu Dragnea,ÔÇŁ the prosecutors added.

The ruling Social Democrats are currently preparing a judicial overhaul the European Commission, foreign diplomats and RomaniaÔÇÖs own president have all said could place the justice system under political control. Thousands of Romanians protested against the overhaul earlier this month.

Românii au trimis 40 de milioane euro prin TransferGo în primele zece luni ale anului

Rom├ónii au trimis 40 de milioane de euro ├«n primele zele luni ale anului prin compania britanic─â de transfer interna╚Ťional de bani online TransferGo, de trei ori mai mul╚Ťi fa╚Ť─â de aceea╚Öi perioad─â a anului precedent. ÔÇťC├ónd vine vorba despre rom├óni, cea mai mare provocare este s─â ├«i convingem de beneficiile transferului online, ├«n detrimentul celui cash, care implic─â mai mult timp ╚Öi, de multe ori, costuri mai mari. De aceea am inclus o latur─â educativ─â ├«n comunicarea noastr─â. Iar rezultatele se v─âd deja ÔÇô avem o cre╚Ötere spectaculoas─â pe acest segmentÔÇŁ, a declarat Marius Nedelcu, Country Manager TransferGo Rom├ónia. Compania l-a numit recent pe Renier Lemmens, fost CEO al PayPal sau COO ├«n cadrul Barclays, ├«n func╚Ťia de Pre╚Öedinte al Consiliulu de Directori.

Luna aceasta, TransferGo a deschis un nou birou ├«n Berlin. Urm─âtorul pas al companiei este ├«ndreptarea aten╚Ťiei c─âtre Spania ╚Öi Italia, ╚Ť─âri ├«n care sunt pleca╚Ťi la munc─â cei mai mul╚Ťi rom├óni. La nivel interna╚Ťional, compania ├«nregistreaz─â cre╚Ötere continu─â, ajung├ónd la o medie de un milion de transferuri pe an. Compania a fost ├«nfiin╚Ťat─â ├«n anul 2012, ├«n Marea Britanie, iar sediul central se afl─â ├«n prezent ├«n Londra. TransferGo este activ pe pia╚Ťa din Rom├ónia din iunie 2015.

Românii au trimis 40 de milioane euro prin TransferGo în primele zece luni ale anului

TransferGo, compania de transferuri online interna┼úionale la costuri mici, c├ó┼čtig─â popularitate ├«n r├óndul rom├ónilor, care au trimis de trei ori mai mul┼úi bani ├«n primele zele luni ale 2017, fa┼ú─â de aceea┼či perioad─â a anului precedent. Compania are sedii ├«n Londra ┼či ├«n Vilnius ┼či a deschis ├«n octombrie un nou birou ├«n Berlin.

TransferGo a c├ó┼čtigat ├«ncrederea a peste 250.000 de consumatori, ajung├ónd la un milion de transferuri interna┼úionale ├«ntre 45 de ┼ú─âri. Clien┼úii TransferGo au reu┼čit astfel s─â economiseasc─â peste 8 milioane de euro fa┼ú─â de c├ót ar fi pl─âtit prin transfer tradi┼úional.

ÔÇťC├ónd vine vorba despre rom├óni, cea mai mare provocare este s─â ├«i convingem de beneficiile transferului online, ├«n detrimentul celui cash, care implic─â mai mult timp ┼či, de multe ori, costuri mai mari. De aceea am inclus o latur─â educativ─â ├«n comunicarea noastr─â. Iar rezultatele se v─âd deja ÔÇô avem o cre┼čtere spectaculoas─â pe acest segment. Ne bucur─â s─â ├«l avem pe Renier Lemmens al─âturi de noi, suntem mai mult dec├ót ├«ncrez─âtori c─â viziunea ┼či experien┼úa sa vor fi elemente cheie ├«n ac┼úiunile noastre din viitor. Numirea sa ┼či extinderea interna┼úional─â sunt indicatori c─â TransferGo este ├«n continu─â dezvoltareÔÇŁ, a declarat Marius Nedelcu, Country Manager TransferGo Rom├ónia.

Decizia de a alege Berlin ca urm─âtor ora┼č pentru deschiderea unui birou TransferGo vine ├«ntr-o perioad─â ├«n care capitala c├ó┼čtig─â aten┼úia publicului ca alternativ─â de hub financiar ├«n UE. Companii interna┼úionale, dar ┼či mici ├«ntreprinz─âtori care activeaz─â ├«n prezent ├«n Londra, v─âd ├«n Berlin o op┼úiune, ├«n contextul unui posibil impact negativ al Brexitului asupra afacerilor cu sediu ├«n Londra. TransferGo continu─â dezvoltarea activit─â┼úii din UK ┼či se extinde ┼či ├«n Germania.

Facebook Messenger te ajut─â s─â trimi╚Ťi bani prin PayPal prietenilor

Facebook Messenger facilitează de mult timp transferul de bani între prieteni, dar abia acum a ajuns să suporte efectuarea acestui proces prin PayPal.

Foarte mul╚Ťi dintre noi sunt dependen╚Ťi de Facebook Messenger ╚Öi efectueaz─â cea mai mare parte din interac╚Ťiunea cu prietenii folosind populara apica╚Ťie de chat. De partea oficialilor Facebook, inginerii celei mai mari re╚Ťele sociale introduc deseori actualiz─âri pe platform─â pentru a-╚Öi men╚Ťine baza de utilizatori sau pentru a o spori. La capitolul update-uri intr─â ╚Öi posibilitatea expedierii de bani ├«n timp real de la o persoan─â la alta.

PayPal a ini╚Ťiat un parteneriat cu Facebook ├«n urm─â cu aproximativ un an. ├Än prima faz─â, serviciul de pl─â╚Ťi ├«n format digital a putut fi utilizat de doritori pentru achizi╚Ťii pe Messenger. De partea cealalt─â a baricadei, utilizatorii de PayPal puteau ini╚Ťializa dialoguri ├«ntre ei folosind Messenger, deoarece platforma de chat a fost integrat─â ├«n serviciul de pl─â╚Ťi.

Domeniul Muntean, o noua provocare pe piaţa vinurilor românesti

Dup─â 30 de ani ├«n industria vinului, Dan Muntean a renun┼úat la func┼úia de conducere a produc─âtorului ┼či distribuitorului britanic Halewood pentru a miza pe antreprenoriat. ├Ä┼či propune, cu noua firm─â, care ├«i poart─â numele, s─â produc─â vinuri proprii din recolta acestei toamne ┼či import─â deja o selec┼úie de b─âuturi ce se vor g─âsi at├ót ├«n retail, c├ót ┼či ├«n horeca. Investi┼úia total─â va dep─â┼či 2,5 milioane de euro.

ÔÇ×A fost o ambi┼úie s─â lucrez ├«n industria vinurilor ┼či cred c─â vinul m-a ales pe mine ├«n aceea┼či m─âsur─â ├«n care eu l-am ales pe el. Am v─âzut lumina zilei la Jidvei, chiar ├«n castelul de pe eticheta sticlei de vin; ├«n acest castel, p─ârin┼úii mei au avut prima locuin┼ú─â de serviciuÔÇŁ, poveste┼čte Dan Muntean despre ├«nceputurile sale ├«n aceast─â ni┼č─â.

El este unul dintre executivii veterani din industria vinului, cu experienţă de câteva zeci de ani în domeniu; în ultima perioadă a lucrat pentru compania britanică Halewood, care are o cifră de afaceri de circa 10 milioane de euro.

ÔÇ×Se spune c─â sunt foarte pu┼úini cei care, odat─â intra┼úi ├«n aceast─â industrie, o p─âr─âsesc, iar Domeniul Muntean este o nou─â provocare, de care aveam nevoie dup─â 30 de ani petrecu┼úi ├«n aceast─â meserie fabuloas─âÔÇŁ, adaug─â acesta despre decizia luat─â la finele anului trecut, de a p─âr─âsi compania Halewood.

Domeniul Muntean este, a┼čadar, o afacere de familie, cu o echip─â cu experien┼ú─â ├«n domeniu ┼či care, ├«nainte de toate, ÔÇ×iube┼čte vinul ┼či are o ├«n┼úelegere profund─â a pie┼úeiÔÇŁ, spune fondatorul. Noua companie ├«nglobeaz─â at├ót propria sa viziune despre ceea ce poate ┼či trebuie s─â fac─â pentru ┼či cu vinul din Rom├ónia, c├ót ┼či propriul stil de a face afaceri. Printre ambi┼úiile sale legate de acest proiect se num─âr─â cea de a crea ┼či de a distribui ÔÇ×vinuri cu personalitate, din soiuri alese cu grij─â, care spun o povesteÔÇŁ.

Topul aeroporturilor din Rom├ónia: Clujul poate face pasul spre 2 milioane de pasageri, iar aeroportul din Ia┼či va trece de primul milion

Aeroportul din Ia┼či va deveni anul acesta al patrulea din ┼úar─â care va trece de un milion de pasageri anual ÔÖŽ Cele mai mari trei aeroporturi din ┼úar─â – Otopeni, Cluj ┼či Timi┼čoara┬á – genereaz─â ├«n prezent 85% din traficul aerian din Rom├ónia ÔÖŽ Craiova, T├órgu-Mure┼č ┼či Ia┼či sunt campioni ai cre┼čterilor ├«n perioada 2010 ÔÇô 2016.

├Än total, aeroporturile din ┼úar─â au fost tranzitate anul trecut de 16,4 milioane de pasageri, traficul aerian ajung├ónd astfel la un nou nivel record. Cel mai mare num─âr de pasageri a atras anul trecut aeroportul Henri Coand─â (Otopeni), care a ├«ncheiat anul cu un trafic de aproape 11 milioane de pasageri. Spre compara┼úie, Heathrow din Londra, cel mai mare aeroport european, are un trafic de pasageri de opt ori mai mare, Frankfurt de ┼čase ori mai mare, iar Budapesta cu circa un milion de pasageri ├«n plus fa┼ú─â de Otopeni.

Traficul celui mai mare aeroport din ┼úar─â reprezint─â 67% din num─ârul de pasageri ├«nregistra┼úi de aeroporturile din Rom├ónia. Podiumul este completat de aeroporturile din Cluj-Napoca (aproape 1,9 milioane de pasageri) ┼či din Timi┼čoara (1,16 milioane de pasageri). ├Ämpreun─â, cele mai mari trei aeroporturi din ┼úar─â aduc 85% din traficul de pasageri total ├«nregistrat pe cele 16 aeroporturi din Rom├ónia.

Anul acesta ┼či aeroportul din Ia┼či va trece de un milion de pasageri, bugetul pe 2017 fiind construit pe un trafic de 1,2-1,5 milioane de pasageri. Astfel, de la finalul acestui an Rom├ónia va avea patru aeroporturi tranzitate de cel pu┼úin un milion de oameni, dup─â ce Timi┼čoara a f─âcut pasul peste acest prag ├«n 2016. Aeroportul din Banat mai reu┼čise s─â ajung─â la peste un milion de pasageri ┼či ├«n perioada 2010-2012, trafic sus┼úinut atunci ┼či de compania de linie Carpatair.

%d blogeri au apreciat: